| 1.
|
SPERT'AR, -Ă, sperţari, -e, s.m. si f. Persoană care obisnuieste să primească sau să pretindă sperţ. - Sperţ + suf. -ar. Sursă
: DEX'98
( 38442)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
SPERT'AR s. (fam. si peior.) ciubucar.
Sursă
: Sinonime
(213503)
- siveco |
| |
| 3.
|
sperţ'ar s. m., pl. sperţ'ari
Sursă
: DOR
(286531)
- siveco |
| |
| 4.
|
SPERT'AR ~i m. pop. Persoană care ia sau care dă sperţ; ciubucar. /sperţ + suf. ~ar
Sursă
: NODEX
(355770)
- siveco |
| |
|
|